Traditii populare - trecut si prezent

Trasaturile generale ale portului traditional romanesc



Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, bineinteles cu deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau numai in modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. Diferitele costume sunt caracteristice regiunilor si zonelor respective.

Bazat pe o veche mostenire, portul popular romanesc a evoluat de-a lungul timpurilor, adoptand diferite tipuri si variante a caror frumusete si bogatie sunt bine definite, situandu-se astfel printre cele mai valoroase creatii ale artei populare romanesti.

Desi la inceput mijloacele au fost destul de modeste si materiile prime erau produsul gospodariei taranesti, totusi realizarile artistice au fost uimitoare. Piesele componente ale portului sunt ornamentate cu o bogata maiestrie artistica a tesaturilor si broderiilor din fire colorate cu culori vegetale.

Portul popular in general se diferentiaza in functie de: profesie, anotimp, ocazii festive, vartsa si sex, adaptandu-se prin structura sa, ocupatiilor specifice fiecarei zone. De exemplu, pisele folosite in timpul muncilor sunt mai simple, mai putin ornamentate; mai cu deosebire in zonele muntoase se impun elemente distincte in port, iar costumul ce se imbraca la nunta este cel mai frumos ornamentat, confectionat special in acest scop.

Uneori in costum se reflecta diferenta de varsta; astfel copiii poarta aceeasi imbracaminte ca si a adultilor, iar ca tip de imbracaminte este folosit cel vechi, traditional, la fel ca la cei varstnici. Diferentierile de varsta se mai disting si prin folosirea unor piese de port. La femei, aceasta deosebire consta in schimbarea gatelii capului, precum si ansamblul costumului prin care se distinge fata de femeia casatorita.

Costumul femeiesc este compus din camasa, poale si piesa care acopera partea de la brau in jos. Aceasta ultima piesa se deosebeste de la regiune la regiune.

Fota, compusa dintr-o singura bucata, este purtata in zonele subcarpatice incepand de la Olt si pana in nordul Moldovei, cuprinzand zonele etnografice Arges, Muscel, Dambovita, Prahova, Buzau, Vrancea, Bacau, Neamt si Suceava.

Valnicul, fota incretita, este specifica Olteniei.

Catrinta este compusa din doua piese fie egale, perechi ca in Maramures, Nasaud sau Muntii Apuseni, fie una mai ingusta in fata, si alta mai lata in spate ca in Gorj si Mehedinti, sau una scurta in fata si alta mai lunga in spate, ca in Padurenii din Hunedoara.

Opregul cu franjuri se poarta in Banat iar sortul, in vestul Transilvaniei.

Toate aceste piese sunt tesute din lana, cu ornamentatie mai simpla sau mai bogata, dupa tinutul respectiv. Pot fi complet negre cum se obisnuieste in regiuea Hunedoara, sau cu bogate ornamentatii si variatiuni cromatice ca in Oltenia.

Camasile au aceleasi parti ornamentate, cu unele deosebiri cromatice si ornamentale. Celelalte piese care definesc costumul femeiesc, ca marama, braiele si betele, toate prezinta deosebite realizari artistice.

O completare a portului femeiesc este si marea varietate a gatelii capului care se diferentiaza de la o zona la alta si chiar de la sat la sat. Valoarea acestei gateli depinde de frumusetea tesaturilor si broderiilor sau a altor podoabe folosite in acest scop, toate raportate la totalitatea costumului popular femeiesc, indicand in acelasi timp varsta, starea civila, etc. Aceste gateli, fie ca sunt compuse din: marame, naframe, cepse sau cununi, ele se armonizeaza in forma, ornament si cromatica cu toate elementele ce compun costumul, incadrandu-se intotdeauna in stilul artistic al regiunii respective.

Costumul barbatesc este mai simplu: camasa, itari si caciula. Camasa este mai lunga in sudul si estul tarii, si mai scurta in partile nordului si vestului tarii. Pantalonii sunt lungi si strimti in nord si sud-vest si ceva mai scurti si largi in nord-vestul tarii. Aceste piese sunt confectionate din panza sau postav tesut in casa. Camasa este incinsa cu un brau tesut in casa sau cu un chimir din piele; folosirea lor depinde de regiunea respectiva si de ocupatiile impuse de viata.

In timpul iernii, inafara de piesele de mai sus, sunt folosite hainele de postav, raspandite pe intreg teritoriul tarii. Unele sunt foarte bogat ornamentate cum se gagsesc de exemplu in Oltenia, Banat, Hunedoara, Suceava si Crisana, regiuni in care cojoacele si pieptarele sunt neintrecute ca valoare artistica.

Caracteristica portului popular romanesc din toare regiunile tarii consta in folosirea, ca fond, a culorii albe, a tesaturilor de in, canepa si lana, material din care se croiesc vesmintele.

Ornamentarea costumului romanesc prezinta acelasi caracter unitar. Dozarea ornamentelor, echilibrul, pastrarea proportiei intre campurile ornamentale si albul panzei denota gustul tarancei romane in impodobirea camasii sale. Iata ce spune academicianul George Oprescu, in aceasta privinta: "Daca o parte este brodata mai bogat, mai din plin, ea va fi inconjurata obisnuit de spatii in care motivul cusut este oarecum aruncat la intervale mai mari, ca sa formeze o tranzitie si sa nu contrasteze prea izbitor cu restul panzei nebrodate. Acest echilibru intre diferitele campuri e de o eleganta fermecatoare, care nu va scapa niciunui cunoscator. Chiar cand la vreunul din popoarele vecine gasim broderii care sa ne multumeasca pe deplin, atat prin combinatia culorilor cat si prin desen, lucrul tarancii romane va arata un gust superior prin masura de care da dovada in aceasta distribuire a detaliilor si a alternarii spatiilor brodate cu cele nebrodate. Daca alaturam cusaturilor din Teleorman-Vlasca, ia de Oltenia, distintia lucrului curat romanesc va fi evidenta pentru oricine."

Ca motive caracteristice gasim: motivul geometric si cel floral.

Cromatica costumului romanesc respecta de asemenea unitatea portului nostru. Culorile rosu ori negru sunt culorile de fond, la care se adauga, dupa specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, fluturi si margele.


Bibliografie:
"Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania" Ecaterina D. Tomida
"Arta populara din Mehedinti" Paul Petrescu, Elena Secosan, Georgeta Stoica, Pavel Ciobanu
"Cusaturi romanesti" Aurelia Doaga
Foto
Costum cu valnic (Valcea)-Ecaterina D. Tomida-"Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania"

Vizualizari: 496
Data creare: 11-03-2016 22:24:43
Costum cu valnic (Valcea)-Ecaterina D. Tomida-"Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania"Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, bineinteles cu deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau numai in modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. Diferitele costume sunt caract
Simboluri solare carpatice „Civilizatia Tisa. Rascrucea focului" ?" Virgil Vasilescu, Editura Orfeu, 2000La inceput au fost semnele...semnele grafice, un fel de dialog „scris", cea mai mare descoperire a omului stravechi.
Starea vremii
Localitatea: Iasi
Latitudine -> 47.160358°
Longitudine -> 27.5905°
Astazi
Vineri 23-02-2018
Innorat
Innorat
Temperatura
-1°C
Minima zilei --> -3°C
Maxima zilei --> 0°C
Presiune atmosferica --> 1.00 Bar
Umiditate --> 88 %
Vizibilitate --> 16.10 km
Stare atmosfera --> stationara
Viteza vant --> 4.00 km/h
Directie vant --> SSE
Soarele rasare --> 7:0 am
Soarele apune --> 5:47 pm
Maine
Averse de ninsoare
Averse de ninsoare
Minima zilei --> -6°C
Maxima zilei --> -1°C
Poimaine
Predominant noros
Predominant noros
Minima zilei --> -10°C
Maxima zilei --> -6°C