Traditii populare - trecut si prezent

Este unul dintre cele mai simple puncte si se executa de la dreapta la stanga, cu impunsaturi inaintea acului, egale pe fata si pe dosul lucrului, la distanta stabilita initial de 2-4 fire, obtinandu-se un sir de linioare, intrerupte orizontal. Prin repetarea punctelor cu distante si marimi diferite sau a modului de dispunere a randurilor se pot obtine puncte de ornamentatie avand la baza tehnica punctul inaintea acului.

Foto
Punctul inaintea acului. Sursa foto: Ghid - "Puncte si cusaturi. Notiuni de baza"

Vizualizari: 136
Data creare: 22-04-2016 13:43:00
Este un punct mai rezistent decat primul si se executa de la dreapta la stanga.

Pentru primul punct se ia pe ac o distanta de doua ori mai mare, adica atatea fire cat socotim pentru doua puncte. Se infinge acul in fata, la jumatatea acestei distante si se scoate trecand pe dos peste trei puncte.

Se infinge din nou acul pe fata in urma, lasand distanta unui singur punct, urmand a-l scoate pe dos, tot peste trei puncte.

Pe fata apar puncte puncte si distante egale intre ele. Se intrebuinteaza pentru cusaturi simple, avand insa frecvente intrebuintari si ca punct de ornamentatie.

Foto
Punctul in urma acului. Sursa foto: Ghid - "Puncte si cusaturi. Notiuni de baza"

Vizualizari: 175
Data creare: 22-04-2016 13:54:29
Se realizeaza de la dreapta la stanga, iar impunsaturile se formeaza in linie oblica atat pe fata cat si pe dos, linia punctelor fiind dreapta.

Acul se introduce spre stanga in material in linie oblica, luand un numar stabilit de fire pe lung si tot atatea pe lat si se scoate oblic dupa acelasi numar de fire. Se obtine astfel, pe fata lucrului un sir de linii oblice intr-o directie, iar pe dos vor fi in directie contrara.

Cusatura pe muchie se realizeaza prin punctul oblic pentru fixarea a doua parti de material. Ca si celelalte puncte, prin variatii de marimi si inclinare, ofera posibilitati in folosirea lui ca punct de ornamentatie.

Foto
Punctul oblic. Sursa foto: Ghid - "Puncte si cusaturi. Notiuni de baza"

Vizualizari: 117
Data creare: 22-04-2016 14:12:32
Este un punct de unire a doua foi de material. Se poate realiza din puncte de feston egale sau neegale in ce priveste impunsatura, mai rare sau mai dese, capatand diverse forme, dintre care cele mai frumpase sunt cheitele dantelate, surprinzator de variate in ce priveste tehnica de lucru.

Cheita "muste" -este cheita care se lucreaza in cruci, pe mijlocul carora cade intotdeauna o linie verticala. Aceasta cheita se foloseste pentru incheierea iilor si poalelor camasilor femeiesti. Punctul este specific costumului din sudul Olteniei.

Cheita "purecel"

Aceasta cheita se realizeaza ca si "ciocanelele" simple, cu deosebirea ca acesta se lucreaza pe grupe cu cate doua si chiar trei ciocanele. Cheita ajuta la incheierea m Citeste mai mult...

Foto
Punctul de cheita cu puncte de feston egale. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Vizualizari: 701
Data creare: 22-04-2016 14:23:30
Gaurelele se formeaza prin scoaterea unui numar de fire, in functie de desimea si grosimea materialului si fixarea in grupuri a firelor ramase.

Se intrebuinteaza la prinderea tivurilor si constituie punctul de baza in executarea ajururilor.

In obtinerea unui tiv frumos executat trebuie sa avem in vedere in primul rand executarea colturilor acestuia.
Dupa ce s-a fixat latimea tivului, aceeasi pe toate laturile, tinand cont de plusul de 0.5cm, care se indoaie in interiorul tivului, se scot firele stabilite si se trece la executarea colturilor.

Colturile tivului cu gaurele se poate face in doua feluri si anume: colt in care gaurelele trec peste tivuri si colt in care gaurelele se fac numai la tivuri.

Pentru coltul cu gaurel Citeste mai mult...

Foto
Tiv executat cu gaurele. Sursa foto: "Broderii colorate", Nina Doru (Ed. Tehnica, 1960)

Vizualizari: 148
Data creare: 22-04-2016 15:39:36
Se intrebuinteaza pentru intarirea marginii materialului, tinand loc de tiv. Se poate folosi si pentru umplerea golurilor motivelor ornamentale. In cazul folosirii pentru executarea tivului se lucreaza pe marginea materialului, incepand executia de la stanga spre dreapta, pe acelasi numar de fire dinspre spate spre fata, impungand acul in fiecare ochi al panzei, trecand apoi firul peste marginea panzei din fata spre spate. Daca se urmareste ca punctul sa fie mai reliefat, se poate executa peste un fir mai gros de ata sau se indoaie putin din marginea panzei.

Foto
Punctul de drug. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Vizualizari: 61
Data creare: 22-04-2016 15:51:59
Se foloseste pentru obtinerea tivurilor in broderiile romanesti, in cazul cand nu se fac gaurele. Are rol de intarire a marginii panzei, dandu-i si un aspect frumos, executandu-se in linie dreapta, pe fire numarate, de la stanga spre dreapta.

Acul se trece prin material de sus in jos, pe sub atatea fire orizontale cat dorim sa fie de lat, se scoate apui acul de fata, trecandu-l pe deasupra firului, pentru formarea nodului. Punctele se repeta cat mai apropiat unul de altul.

Foto
Punctul de feston. Sursa foto: "Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Vizualizari: 165
Data creare: 22-04-2016 15:56:15
Este un punct care genereaza din punctul in urma acului folosit atat in scop practic cat si ca punct ornamental. Se formeaza ca si punctul in urma acului, cu deosebire ca la punctul de pe fata lucrului se impunge acul in acelasi loc cu punctul dinainte, iar pe dos acul se scoate la distanta de doua puncte.

Jumatate din aceasta distanta reprezinta punctul de tighel terminat, iar cealalta jumatate este pentru urmatorul punct. Punctul de tighel formeaza o linie simpla, fara nici un interval, care poate fi orizontala, verticala sau oblica. Este punctul folosit in fixarea unui tiv, dar constituie elementul de baza in structura punctelor formate din mai multe linii, folosit ca punct ornamental, pentru conturarea unui motiv, delimitarea unui grup de motive sau pentru realizarea de motive.

Foto
Punctul de tighel. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Vizualizari: 107
Data creare: 22-04-2016 16:14:49
Costum cu valnic (Valcea)-Ecaterina D. Tomida-"Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania"Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, bineinteles cu deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau numai in modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. Diferitele costume sunt caract
Simboluri solare carpatice „Civilizatia Tisa. Rascrucea focului" ?" Virgil Vasilescu, Editura Orfeu, 2000La inceput au fost semnele...semnele grafice, un fel de dialog „scris", cea mai mare descoperire a omului stravechi.
Starea vremii
Localitatea: Iasi
Latitudine -> 47.160358°
Longitudine -> 27.5905°
Astazi
Vineri 23-02-2018
Innorat
Innorat
Temperatura
-1°C
Minima zilei --> -3°C
Maxima zilei --> 0°C
Presiune atmosferica --> 1.00 Bar
Umiditate --> 88 %
Vizibilitate --> 16.10 km
Stare atmosfera --> stationara
Viteza vant --> 4.00 km/h
Directie vant --> SSE
Soarele rasare --> 7:0 am
Soarele apune --> 5:47 pm
Maine
Averse de ninsoare
Averse de ninsoare
Minima zilei --> -6°C
Maxima zilei --> -1°C
Poimaine
Predominant noros
Predominant noros
Minima zilei --> -10°C
Maxima zilei --> -6°C