Traditii populare - trecut si prezent

Vechi marturii despre costumul popular romanesc



Costumul popular apartine unui domeniu de mare complexitate al artei populare romanesti. Prin rolul ce il detine imbracamintea in existenta omului, costumul popular reprezinta un document de viata, descifrarea si analiza elementelor din care se compune, fiind in masura sa elucideze importante probleme de etnogeneza.

Despre portul popular romanesc din trecut avem putine documente istorice, iar din materialul real, ne-ar putea ajuta in munca de urmarire a etapelor de dezvoltare, prin care a trecut costumul taranesc, nu s-au pastrat decat putin din secolul al XVIII-lea si ceva mai mult din secolul al XIX-lea. Astfel ne lipseste veriga de legatura intre multe secole din trecut, ceea ce face mai anevoios studiul portului popular sub aspect istoric.

Adevarata "carte de identitate" pentru locuitorii diferitelor zone geografice ale Rom?niei, costumul popular traditional s-a constituit in urma unui indelungat proces de creatie. Nenumarate vestigii arheologice, documente istorice, lingvistice si etnografice atesta continuitatea, de-a lungul veacurilor, a formelor de cultura si civilizatie ale romanilor si stramosilor acestora in spatiul carpato-danubiano-pontic.

Cele mai vechi marturii despre costum dateaza:

1. din perioada neolitica si epoca bronzului. Desenele geometrice de pe corpul unor idoli de lut (Venus de la Craiova si figurinele descoperite in necropola de la Carna, Oltenia)au fost interpretate de reputati specialisti, precum Al. Tzigara-Samurcas si Vladimir Dumitrescu, ca fiind posibile ornamente de pe vesmintele acelor vremuri. Acelasi lucru se poate spune si despre figurinele descoperite mai recent, care apartin culturii Garla Mare (1600 -1150 ?.Ch), jud. Mehedinti, Oltenia.

2. Alte marturii iconografice referitoare la portul stramosilor daci ne parvin din perioada antichitatii romane, prin intermediul a doua monumente celebre: Trophaeum Traiani (108-109 d.Ch.) din comuna Adamclisi, Dobrogea, Rom?nia si Columna lui Traian (113 s.Ch.) de la Roma, Italia.

Fiecare dintre acestea, dupa cum sublinia arheologul rom?n Alexandru Odobescu, conserva imaginea sapata in piatra a unor costume barbatesti si femeiesti care prezinta frapante similitudini cu portul contemporan al taranilor de la munte.

Costumul barbatesc era alcatuit din caciula tuguiata, camasa cu despicatura in parti de la nivelul coapsei in jos, itari stramti sau incretiti, cu cute transversale sau oblice, cioareci, curea cu catarama dreptunghiulara sau usor rotunjita, gluga, un fel de suman relativ str?mt, si opinci. In afara de aceste piese care fac parte integranta din portul rom?nesc (cu exceptia camasii cu slit care a dainuit numai pana la inceputul secolului nostru), dacii mai purtau o pelerina, ca si o haina cu maneci, scurta, cu incretituri, in genul pufoaicei, care nu s-a pastrat la romani.

Costumul purtat de femeile dace, reprezentat pe metopele LIII si LIV ale monumentului de la Adamclisi, este specific tinutei de vara. Camasa are incretite pe langa gat, pe un fir de ata, toate bucatile de panza ce formeaza fata, spatele si manecile acesteia, croiul fiind specific atat dacilor, cat si ilirilor. De la talie in jos, corpul femeii este acoperit cu o tesatura care il infasoara strans: fota (se regaseste pana in zilele noastre in portul popular moldovenesc si muntenesc, iar procedeul de asamblare a foilor de panza ce formeaza camasa (brezaraul) este identic cu cel folosit, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, in Moldova de Nord).

Este de mentionat ca opinca apare la daci atat sub tipul "Adamklissi"(careia azi ii corespunde opinca din Tara Lovistei), cat si al celei cu limba, ilustrata pe stela de la Histria.

Cea de-a doua varianta de costum femeiesc dacic, reprezentata de reliefurile coloanei lui Traian, reprezinta un port mai cautat: parul lung, pieptanat simplu, este acoperit cu o naframa, iar locul camasii il ia un vesmant cu o larga drapare pe un jupon.

Extraordinara asemanare intre costumul dacic si iliric si cel romanesc, care merge pana la suprapunerea exacta, constituie dovada ca geneza portului romanesc este traco-ilira. In perioada feudala, portul popular romanesc isi pastreaza aceleasi forme, pe care le regasim pana in contemporaneitate.

3. Cercetarile arheologice indreptate inspre cultura epocii feudale au scos la iveala citeva fragmente de tesaturi, dintre care broderiile din secolele al XV-lea si al XVI-lea gasite la Cetatea Sucevei, ne arata modul de ornamentare a camasii, cu puncte de cusatura motive identice cu cele gasite si astazi in ornamentica textilelor populare romanesti. Arta broderiei se cultiva intens la curtile voievozilor moldoveni si munteni, in serviciul ei punandu-se doamna, domnitele si toate femeile curtii. ("Culegere de cusaturi populare", Leocadia Stefanuca)

4. Valoroase documente pentru studiul costumului sunt picturile murale ale ctitorilor din bisericile Olteniei si Munteniei, unde numeroase chipuri de tarani apar imbracati in hainesimilare cu cele purtate astazi.

5. Urmeaza scrierile cronicarilor cu prezentari ale ocupatiilor obiceiurilor, legate de imbracaminte, diverse documente care ne semnaleaza date asupra unor sisteme tehnice sau materiale (ca pivele de dimie, torcatoriile, importurile de fire de cusut etc.), tranzactii comerciale, foi de zestre, care toate ne ofera informari asupra istoricului portului popular.

6. Pretioase documente constituie si notele de drum ale calatorilor straini, care prin descrieri de detalii si mai ales prin ilustratii, ne ajuta la identificarea, pe linie istorica, a unor piese de port. Dupa cum am aratat aceste dovezi insirate peste veacuri si milenii(desi cu mari goluri intre ele), ne inlesnesc totusi cunoasterea elementelor de baza ale portului popular si intelegerea evolutiei morfologice care a dat costumului forma sa de astazi.

7. Dar cea mai valoroasa sursa de informare o constituie materialul etnografic real pastrat in muzee si, mai ales, pe care-l gasim in cercetarile pe teren. Prin analizarea formelor de port, ce apar intr-o anumita zona, prin analogiile cu variantele acestora din alte zone, raportate la formele traditionale, vom reusi sa stabilim caracterul specific al costumului taranesc, locul detinut de acesta in viata poporului si rolul pe care il are in edificarea culturii si artei noi.

Costumul popular s-a dezvoltat odata cu istoria poporului roman, fiind expresia traditiilorformate de-a lungul veacurilor. Legatura stransa intre imbracaminte si conditiile deviata ale omului constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale portului popular.

Desi portul romanesc are o structura de baza unitara el a primit pe parcursul istoriei aspecte diverse de la o regiune la alta.




Bibliografie:
"Arta populara din Mehedinti" - Paul Petrescu, Elena Secosan, Georgeta Stoica, Pavel Ciobanu)
"Costumul popular romanesc. Marturii si martori despre geneza costumului romanesc" - Alin Constantin Costin
Foto
Cultura Garla Mare - statuete antropomorfe feminine

Vizualizari: 464
Data creare: 10-03-2016 13:41:47
Costum cu valnic (Valcea)-Ecaterina D. Tomida-"Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania"Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, bineinteles cu deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau numai in modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. Diferitele costume sunt caract
Simboluri solare carpatice „Civilizatia Tisa. Rascrucea focului" ?" Virgil Vasilescu, Editura Orfeu, 2000La inceput au fost semnele...semnele grafice, un fel de dialog „scris", cea mai mare descoperire a omului stravechi.
Starea vremii
Localitatea: Iasi
Latitudine -> 47.160358°
Longitudine -> 27.5905°
Astazi
Luni 21-05-2018
Senin
Senin
Temperatura
16°C
Minima zilei --> 10°C
Maxima zilei --> 21°C
Presiune atmosferica --> 1.01 Bar
Umiditate --> 86 %
Vizibilitate --> 16.10 km
Stare atmosfera --> stationara
Viteza vant --> 11.00 km/h
Directie vant --> NNE
Soarele rasare --> 5:26 am
Soarele apune --> 8:47 pm
Maine
Partial noros
Partial noros
Minima zilei --> 11°C
Maxima zilei --> 24°C
Poimaine
Senin
Senin
Minima zilei --> 13°C
Maxima zilei --> 26°C