Traditii populare - trecut si prezent


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sambata, 28 ianuarie, ne-am intalnit cu mic si mare la Vaculesti,in judetul Botosani, cu scopul de a mai deslusi cateva dintre tainele IEI. Am povestit despre motive si simboluri, semnificatii si reprezentari. De asemenea am invatat tipuri de cusaturi noi: punctul cruciulita simpla, punctul lantisor, punctul "peste fire", punctul "batranesc", drugul si festonul. Chiar pe ultima suta de metri, doamnele s-au aratat foarte doritoare de inca "ceva", asa ca am improvizat repede un tiv si am cusut prima cheita, cheita "purecel" :).

Urmatoarea intalnire va avea loc in data de 11 februarie. Ne-au ramas multe de povestit si de "pictat" cu acul pe panza, asa ca va asteptam cu drag, intr-o formula si mai mare.

Vizualizari: 156
Data creare: 29-01-2017 20:15:27
Cursul nr. 3 al proiectului "Ia, traditie si simbol milenar", Falciu 2016 (15 noiembrie 2016)

Foto
Cursul nr. 3 al proiectului "Ia, traditie si simbol milenar", Falciu 2016

Vizualizari: 141
Data creare: 02-12-2016 22:22:01
Vineri, 11 Noiembrie 2016, ne-am adunat cu mic cu mare la Vaculesti, in judetul Botosani, pentru a deslusi tainele iei. Povestea iei ne-a purtat in timp, incepand cu perioada neolitica (Civilizatia Cucuteni), pana in pragul anului 1918. In cadrul acestui proiect, ne vom stradui sa coasem ii si camasi unice, autentice, specifice zonei, dar care sa exprime si trairile purtatoarei/purtatorului, respectand vechile canoane.


Le dorim succes tuturor celor care ni se alatura la drum!

Foto
Curs nr.1 Proiect "Ia, traditie si simbol milenar", comuna Vaculesti, jud. Botosani

Vizualizari: 150
Data creare: 12-11-2016 14:58:12
Duminica, 6 noiembrie 2016, personalitãti marcante ale judetului Vaslui, printre care: profesorul si scriitorul Teodor Pracsiu, muzeograful Laurentiu Chiriac, profesorul Gheorghe Clapa, scriitorii Ion Macnea Vetrisanu, Mihai Apostu, Iftene Cioriciu, precum si multi altii, s-au adunat la Gagesti pentru a participa la evenimentul cultural, coordonat si moderat de etnograful vasluian, Dan Ravaru, denumit "Istorie si culturã pe Valea Elanului". Cu aceeasi ocazie, si participantele proiectului-concurs "Ia, traditie si simbol milenar" ne-au incantat cu iile frumoase pe care le-au cusut cu scopul de a reinvia traditia legata de costumul popular, in comuna Gagesti. Si pentru ca vorbim de un concurs, ne-a revenit sarcina grea de a alege si fericita castigatoare. An Citeste mai mult...

Foto
6 Noiembrie 2016 -Finalizare proiect "Ia, traditie si simbol milenar", Gagesti, jud. Vaslui

Vizualizari: 150
Data creare: 08-11-2016 14:55:55
Cursul nr. 1 - Proiect "Ia, traditie si simbol milenar", comuna Coroiesti, jud, Vaslui

Foto
Curs nr.1 -Proiect "Ia, traditie si simbol milenar", comuna Coroiesti, jud, Vaslui

Vizualizari: 221
Data creare: 07-11-2016 21:39:44
In data de 18 Octombrie 2016, am sustinut cursul al doilea din cadrul proiectului "Ia, traditie si simbol milenar", in comuna Falciu, judetul Vaslui. Au participat 38 de elevi ai Liceului Tehnologic "Dimitrie Cantemir". Am discutat despre costumul popular (componenta, asemanari si deosebiri in functie de zonele etnografice), am definit tipurile de motive populare si am invatat tipuri noi de cusaturi: punctul drug, feston si tiv cu gaurele.

Felicitari, copii! Va asteptam si la urmatoarele cursuri. Avem multe lucruri frumoase de descoperit impreuna!

Foto
Cursul nr.2 "Ia, traditie si simbol milenar", Falciu, jud. Vaslui

Vizualizari: 131
Data creare: 22-10-2016 17:48:38
4 august 2016, Falciu, judetul Vaslui.

Zi torida de vara. Este trecut de orele amiezii, cand 25 de copii nerabdatori pasesc in sala de curs a Liceului Tehnologic din Falciu pentru a participa la Cursul nr.1 al proiectului „Ia, traditie si simbol milenar", sustinut de Primaria comunei Falciu si Pancarpatica Invest S.R.L..

Incercam sa ne cunoastem. Glumim. Radem. Incet, copii incep sa desluseasca tainele cusutului. La inceput stangaci, cu mana tremuranda, inteapa panza. Acul deseneaza linii. Afla ca ele poarta un nume. Acul aluneca de la stanga la dreapta si invers. Copiii prind curaj. Taie, cos si descos. Aceasta noua indeletnicire pare a fi distractiva. Invata apoi sa se masoare, sa-si calculeze dimensiunile propriei lor ii/camasi. Pare un vis. Un Citeste mai mult...

Foto
Proiectul "Ia, traditie si simbol milenar", Falciu 2016

Linkuri externe
Cursul nr.1 - Proiect "Ia, traditie si simbol milenar", Falciu, 2016
http://pancarpatica.ro/download/curs1.zip

Vizualizari: 145
Data creare: 09-08-2016 14:28:57
Ne apropiem de final...inca putin, si pe 28 august 2016, participantele la proiectul/concurs "Ia, traditie si simbol milenar" ne vor incanta cu rodul muncii lor: propriile ii, cusute ca odinioara.

Pe data de 24 Iunie 2016, cand s-a sarbatorit Ziua Universala a Iei, doua dintre participante, si anume doamnele Mihal Byanca si Mihai Mariana ne-au facut o surpriza: si-au finalizat inainte de termen iile. Ne-au fost prezentate si celelalte ii in lucru apartinand doamnelor Codita Adriana si Coman Tincuta, si domnisoarelor Marcu Elena si Codita Andreea.
De la fiecare am avut cate ceva de invatat. Fiecare ie are farmecul si unicitatea ei.

Printre cei prezenti la eveniment s-a numarat si domnul primar Costica Stupu, care s-a aratat foarte placut impre Citeste mai mult...

Foto
Ziua Universala a Iei (24 Iunie 2016), sarbatorita in comuna Gagesti, judetul Vaslui

Vizualizari: 174
Data creare: 08-07-2016 11:22:11
La inceput au fost semnele...semnele grafice, un fel de dialog „scris", cea mai mare descoperire a omului stravechi.

Fiecare element din simbol sintetiza o idee de baza, un grup de idei legate logic, pentru transmiterea unei informatii, a unui mesaj.

Semnele au supravietuit peste milenii, au ramas cu aceeasi vitalitate si cu prospetimea dintai. Inca din perioada neolitica, semnele au infrumusetat vesmintele.

In arealul Carpatilor, fiecare semn si-a intins punte peste milenii, si-a deschis cale spre nepieire, si-a creat o aura inconfundabila.

Femeia a avut un rol important in comunitate. Ea a fost cea care a ramas total supusa cutumelor specifice alcatuirii vesmintelor, gatelilor si podoabelor, a transferat practicile d Citeste mai mult...

Foto
Simboluri solare carpatice „Civilizatia Tisa. Rascrucea focului" ?" Virgil Vasilescu, Editura Orfeu, 2000

Vizualizari: 1077
Data creare: 25-05-2016 17:38:38
Iubitori de traditii si folclor, academicienii Tudor Pamfile, Mihai Lupescu si mai tarziu Artur Gorovei si-au dedicat o parte din cariera adunarii cu truda multa, din toate colturile tarii, a numeroase retete de cromatica pe care le-au redat cititorilor in lucrarile „Cromatica poporului roman"(1914), autori Tudor Pamfile si Mihai Lupescu si „Mestesugul vapsitului cu buruieni" (1939), autor Artur Gorovei.
Le suntem recunoscatori pentru efortul lor, fara de care s-ar fi pierdut orice urma a acestui mestesug care din pacate s-a uitat aproape in totalitate.
In cele ce urmeaza va redam cateva retete in care se explica modul de obtinere a diferitelor tipuri de culori (galben, albastru, verde, rosu si negru) cu care femeile vopseau odinioara firele de lana, Citeste mai mult...

Vizualizari: 254
Data creare: 16-05-2016 07:58:36
Eminent animator al folcloristicii romanesti, Artur Gorovei a iubit taranimea si i-a cercetat traditiile spirituale. Timp de peste cinci decenii, Artur Gorovei a adunat un bogat fond din creatia populara, pe care l-a transpus in numeroase monografii, studii si articole. Printre acestea se numara si lucrarea „Mestesugul vapsitului cu buruieni" aparuta in anul 1939 la Editura "Cartea romaneasca", din Bucuresti. Am extras fragmente din prestigioasa lucrare in care autorul reda cu lux de amanunte etapele de pregatire dinaintea obtinerii vopselei vegetale si apoi procedeul de „impietrire" (intarire) a culorilor.

„Materia coloranta se scoate din diferite plante, prin diferite tehnici, dintre care unele cu totul primitive.

Plan Citeste mai mult...

Vizualizari: 153
Data creare: 15-05-2016 23:02:40
Mestesugul vopsitului vegetal era intr-o vreme o indeletnicire uzuala in gospodaria taranului roman. Pentru vopsitul lanei (din care se confectionau piese de imbracaminte ori scoarte), a inului si a canepei, femeile isi faceau singure vopseli de toate culorile, extrase din flori, buruieni, frunze de copaci, scoarta de copaci si chiar din fructe de copaci.

Insa de la o vreme, dupa ce s-au introdus pe piata fel de fel de „prafuri", mestesugul vopsitului vegetal a disparut din satele noastre. Femeia care avea ceva de vopsit nici nu se mai ostenea sa „topeasca" praful singura, ci alegea sa mearga la oras, unde existau anumiti mestesugari, si pentru cativa lei, scapa de orice grija. Avea sculele vopsite gata, dupa gustul vopsitorului sau dupa praful care Citeste mai mult...

Vizualizari: 315
Data creare: 15-05-2016 09:50:47
Exponate din interiorul Muzeului de Istorie si Arheologie, Piatra Neamt (30-31 Octombrie, 2015)

Foto
In vizita la Muzeul de Istorie si Arheologie, sectia Etnografie, Piatra Neamt (30-31 Octombrie, 2015)- Interior de casa traditionala din zona Piatra Neamt

Vizualizari: 863
Data creare: 09-05-2016 16:02:11
Altita = camp ornamental dispus transversal pe umarul iei.
Alesatura = tehnica a tesaturii. Alesatura se face cu degetul in razboiul de tesut, in doua sau in patru ite.
Atica = ata subtire si bine rasucita care se folosea inainte de 1900.
Arnici = bumbac rasucit, vopsit in culori diferite.
Ajur = ornament realizat prin scoaterea firelor de panza.
Barbur = motiv ornamental cusut in forma de M pe clinul din fata si din spate al camasii barbatesti din regiunea subcarpatica.
Barneata = cingatoare de lana, tesuta in casa.
Bateala = firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeala pentru a forma tesatura.
Bete = fasii inguste de 3 -4 cm si lungi de 2 -3 m care servesc drept cingatoare peste costumul femeiesc Citeste mai mult...

Vizualizari: 379
Data creare: 05-05-2016 16:01:23
In data de 30 august 2015, s-a lansat in comuna Gagesti, judetul Vaslui, proiectul "Ia, traditie si simbol milenar", ce are ca scop reinvierea traditiilor din zona, in special a celor legate de costumul popular.

Problematica privind costumul popular din zona este mai dificil de abordat. Practic este imposibil sã vorbim de un costum traditional specific comunei Gagesti. S-au pastrat numai piese disparate care permit insa o reconstituire macar partiala. Daca arta populara in ansamblul ei a rezistat procesului de modernizare nu acelasi lucru s-a intamplat in privinta costumului popular, impactul noului fiind mult mai marcant.

In aceasta zona, cea mai mare raspandire a avut-o camesoiul, purtat fiind atat in zi de lucru cat si in zi de sarbatoare Citeste mai mult...

Foto
Seminar proiect "Ia, traditie si simbol milenar", Gagesti, jud. Vaslui 2015

Vizualizari: 574
Data creare: 05-05-2016 15:33:03
Proiect sustinut de SC Pancarpatica Invest SRL, Bacau
Tel: 0748 641 107
E-mail: contact@pancarpatica.ro
Site oficial: www.pancarpatica.ro

Vizualizari: 154
Data creare: 05-05-2016 15:29:20
Ajururi

Ajurul se formeaza prin gruparea gaurelelor in diferite moduri, avnd la baza fire scoase din panza, insa pe o portiune mai lata decat la gaurele. Pentru executarea ajururilor se va folosi un fir de ata mai gros decat firul materialului pe care se lucreaza. Realizarea ajurului se face prin trei operatiuni: scoaterea firelor, formarea de gaurele si gruparea gaurelelor prin diverse puncte.

Pentru ajururile inguste, firele se scot pe toata lungimea, iar pentru cele mai late se scot mai intai cele care determina latimea lui si restul se vor taia pe portiuni pentru a se evita scamosarea sau ruperea acestora. In cazul cand ajurul se executa pe doua laturi care se intretaie, la intretaiere, prin scoaterea firelor pe amandoua directii va rezulta un material un Citeste mai mult...

Foto
Ajururi

Vizualizari: 1352
Data creare: 28-04-2016 11:37:06
Este un punct intalnit la ornamentarea costumului din Ardeal. Se lucreaza pe gulere, folosind fire groase. Ca tehnica de lucru, carligelul se executa asemanator lantisorului, firul buclei ramanand intotdeauna in spatele acului.

Punctul se lucreaza in culorile rosu, negru sau bleu.

Foto
Carligelul. Sursa foto: "Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Vizualizari: 176
Data creare: 28-04-2016 11:15:31
Acest punct se lucreaza in punct de tighel avand grija ca mai intai sa lucram patratul format din obinzeli. Dupa aceea se infinge acul in mijlocul patratului si se duce firul in partea de sus a fiecarui punct din obinzeli lucrand orizontalele si ducand acum in aceeasi gaura din mijlocul patratului.

Punctul este specific Olteniei, Munteniei si Ardealului si se lucreaza in alb sau cu fir metalic.

Sursa text: "Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Foto
Gura papusii in obinzeli. Sursa foto: "Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Vizualizari: 178
Data creare: 28-04-2016 11:11:55
Acest punct se realizeaza pe baza de grupe de fire scoase orizontal (3-4 fire), cosindu-se cate doua randuri de tighele (sus si jos). Odata cu tighelele se cos si verticalele ce le sustin. Astfel de "obanzeli" servesc drept camp pentru cusatura unor sabace.

Obanzelii se mai lucreaza si fara fire scoase atunci cand subliniaza sabace mici ori cand servesc drept modele in mijlocul altor modele mai mari. Se folosesc mai ales pentru cusatura sabacelor de la camasile barbatesti, atat pe poale cat si pe piepti.

Foto
Punctul "obinzeli". Sursa foto:"Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Vizualizari: 278
Data creare: 28-04-2016 11:07:31
Este un sistem de cusatura folosit ca umplutura la motivele de pe camasile din Moldova, Muntenia si Oltenia. Consta intr-un sir de puncte avand pozitie oblica. Va fi executat in felul urmator: va fi scos acul pe fata si dus in sus, infipt apoi peste 4 fire, in sens oblic, astfel ca ochiul de sus, in care infingem acul, va fi mai spre dreapta cu 2 fire decat ochiul de jos prin care a fost scos acul. Din ochiul in care am infipt acul sus, il trecem apoi in sens vertical (pe dos) si il scoatem peste 2 fire, de unde continuam aceeasi miscare pana cand realizam o succesiune de puncte oblice, care, alaturat de primul rand, ofera aspectul unei frunze de brad.

Sursa text: "Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Foto
Punctul "bradutul". Sursa foto: "Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Vizualizari: 163
Data creare: 28-04-2016 10:59:29
Butucul este punctul prin care se amplifica executarea unui sir de cruci. Apare cu o singura diagonala (jumatate de cruce) lunga, care serveste la realizarea a 3-4 cruci, insirate intr-un rand, iar peste aceasta diagonala vor trece, in sens invers, 3-4 diagonale scurte (atatea cruci cate dorim sa realizam). Se executa in felul urmator: scoatem acul in coltul de jos din stanga al unui dreptunghi imaginar, care reprezinta spatiul ocupat cu 3 sau cruci (care corespunde ca numar de fire) si-l trecem in linie oblica la coltul de sus din dreapta. Infingem apoi acul, il trecem pe dos in sens vertical si-l scoatem in coltul de jos din dreapta. Dupa ce am realizat aceasta diagonala lunga, pornim cu diagonalele scurte, in sens invers, peste cea lunga, trecand peste ea de 3 sau 4 ori, la distante ega Citeste mai mult...

Foto
Butucul

Vizualizari: 176
Data creare: 28-04-2016 10:05:37
Este punctul care a cunoscut cea mai mare frecventa pe intreg teritoriul tarii de la inceput si pana astazi. Se poate executa in doua feluri: punct de cruciulita cu o singura fata si punct de cruciulita cu doua fete.

Punctul de cruciulita cu o singura fata

Este format din doua linii oblice suprapuse, una de la stanga la dreapta si cealalta invers, de la stanga spre dreapta pe fata lucrului, iar pe dos se formeaza doua linii verticale. Ornamentatie cu acest punct se folosesc numai in fata.

Punctul de cruciulita cu doua fete

Acest punct se foloseste in executia lucrarilor fine care trebuie sa aiba acelasi aspect frumos, atat pe fata cat si pe dos. Se lucreaza in patru siruri de puncte oblice, iar pe dos se formeaza aceleasi linii c Citeste mai mult...

Foto
Punctul de cruciulita cu o singura fata. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie

Vizualizari: 517
Data creare: 27-04-2016 11:41:21
Este acelasi punct care se foloseste si pentru tivuri, denumit drug, numai ca in cazul ornamental poate lua si alte forme.

Se lucreaza peste fire numarate, formand linii paralele pe verticala cat mai apropiate, ce pot avea aceeasi lungime sau lungimea liniei poate fi scazuta la un capat si crescuta la celalalt cu cate un fir de panza, in functie de forma modelului.

Se lucreaza de la stanga spre dreapta, numarand un grup de fire in sus si trasand firul vertical pe fata, se scoate pe dos peste acelasi numar de fire sau crescand si descrescand (asa cum indica modelul), revenind apoi pe fata, de unde se repeta aceasta operatiune. Este un punct compact folosit pentru acoperirea golurilor unui model sau pentru delimitarea unor modele.

Foto
Punctul plin sau peste fire. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie

Vizualizari: 215
Data creare: 27-04-2016 11:15:46
Este un punct format din linii oblice atat pe fata cat si pe dos, luand forma literei V si are doua fete. Se lucreaza de la stanga la dreapta, ducand pe fata firul in sus oblic peste un numar de fire egal atat pe verticala cat si pe orizontala. Se trece pe dos peste acelasi numar de fire tot in oblic, scotand iarasi firul pe fata. S-a format astfel o linie oblica pe fata si una pe dos, repetand aceasta opratiune.

Pentru obtinerea punctului final se revine cu al doilea rand de linii oblice in sens invers, adica sa acopere spatiile ramase libere de la primul rand.

Foto
Punctul in zigzag. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie

Vizualizari: 196
Data creare: 27-04-2016 11:10:55
Este un punct de umplutura ce se executa mai mult cu fire metalice intrebuintat pentru delimitarea unor motive. Se executa astfel: se scoate firul pe fata intr-un punct, se impunge in acelasi punct scotand acul peste un numar stabilit de fire, trecand ata in forma de lat pe dupa ac, se strange firul de ata, formandu-se o bucla. Buclele nu se strang prea tare si se vor executa egale, pentru fiecare punct acelasi numar de fire.

Punctul lantisor de Vrancea

Se executa la fel, cu deosebirea ca nu infingem acul in acelasi punct de unde l-am scos - la mijlocul buclei - ci mai lateral, rezultand intre impunsaturi o distanta de 2 fire.

Foto
Punctul lantisor. Sursa foto: "Ii si camasi romanesti", Aurelia Doaga

Vizualizari: 325
Data creare: 27-04-2016 10:28:56
Insasi denumirea ii atesta vechimea in broderiile romanesti, fiind un punct care completeaza un model ce se poate intrebuinta pe ambele fete. Se lucreaza in diagonala de la stanga la dreapta de sus in jos, formand o linie orizontala peste un grup de fire numarate pe fata lucrului. Se scoate acul dupa acelasi numar de fire in jos in linie verticala, continuand atat cat necesita modelul. Se completeaza firele ramase libere cele de pe fata si de pe dos se executa in sus pe diagonala linii orizontale si verticale, formandu-se pe diagonala o scarita.

Punctul final se obtine prin executarea celei de-a doua linii diagonale tot in forma de scarita, dublarea primei.


Sursa text: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Foto
Punctul batranesc. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Vizualizari: 320
Data creare: 27-04-2016 10:19:04
Este punct care deriva din punctul de contur si se foloseste pentru executarea de chenare sau completarea unor motive, conturandu-le pe margini. Se executa astfel: pe iau pe ac un numar de fire, se trage pe fata formand pe dos o linie orizontala. Se face apoi o linie verticala pe fata lasand acelasi numar de fire in jos, apoi se ia pe ac aceeasi distanta, formand iarasi pe dos o linie orizontala.

Pentru completarea distantelor ramase libere se revine cu alt rand de puncte lucrate la fel, dar in sens invers. Fiind astfel lucrat se prezinta cu doua fete.

Sursa text: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Foto
Punctul de ocol. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Vizualizari: 618
Data creare: 27-04-2016 10:00:36
Se mai numeste si punct "dus si intors" fiind obtinut din punctul inaintea acului (dus) si completarea golurilor ramase prin al doilea rand de puncte atat pe fata cat si pe dos.

Foto
Punct de contur. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Vizualizari: 195
Data creare: 27-04-2016 09:54:37
Se executa ca si punctul folosit pentru cusatura, lucrand insa punctele mai mici sau mai mari si in mai multe randuri.

Foto
Punct inaintea acului. Sursa foto: "Modele de cusaturi romanesti", Ana Pintilie (Ed. Tehnica, 1977)

Vizualizari: 359
Data creare: 27-04-2016 09:52:21
Costum cu valnic (Valcea)-Ecaterina D. Tomida-"Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania"Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, bineinteles cu deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau numai in modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. Diferitele costume sunt caract
Simboluri solare carpatice „Civilizatia Tisa. Rascrucea focului" ?" Virgil Vasilescu, Editura Orfeu, 2000La inceput au fost semnele...semnele grafice, un fel de dialog „scris", cea mai mare descoperire a omului stravechi.
Starea vremii
Localitatea: Iasi
Latitudine -> 47.160358°
Longitudine -> 27.5905°
Astazi
Miercuri 21-11-2018
Ninsoare
Ninsoare
Temperatura
-1°C
Minima zilei --> -2°C
Maxima zilei --> -1°C
Presiune atmosferica --> 1.01 Bar
Umiditate --> 93 %
Vizibilitate --> 13.00 km
Stare atmosfera --> stationara
Viteza vant --> 5.00 km/h
Directie vant --> E
Soarele rasare --> 7:23 am
Soarele apune --> 4:28 pm
Maine
Partial noros
Partial noros
Minima zilei --> -8°C
Maxima zilei --> -2°C
Poimaine
Partial noros
Partial noros
Minima zilei --> -9°C
Maxima zilei --> -3°C